Cauta Vremea:

Starea Vremii Busteni

Vezi vremea pe 7 zile din Busteni. Vremea azi, starea vremii de maine, prognoza meteo detaliata din Busteni

vremea azi, starea vremii maine, prognoza meteo

Cazare ieftina in Busteni

Dictionar Vremea meteo

Vremea Busteni-Aclimatizare
adaptarea treptata a plantelor si animalelor la noile conditii ale mediului inconjurator si cu deosebire la conditiile climatice.
Vremea Busteni-Aer
amestec fizic de gaze care formeaza atmosfera Pamantului. Componentele aerului uscat la nivelul marii sunt: Azot, Oxigen, Argon, Bioxid de carbon, Kripton, Xenon,  Neon, Heliu, Ozon, Iod, Radon, Nitrogen.
Vremea Busteni-Aerosol
sistem coloidal in care mediul de dispersiune este un gaz si in care se gasesc, in suspensie, particule lichide sau solide.
Vremea Busteni-Altitudine
distanta verticala intre un nivel sau un de pe suprafata uscatului si nivelul mijlociu al marii, exprimata in unitati liniare.
Vremea Busteni-Anomalie
termen folosit in meteorologie pentru a indica: diferenta intre valoarea medie (diurna, lunara etc) a  elementului meteorologic in punctul respectiv si valoarea medie a paralelei corespunzatoare punctului sau diferenta intre valoarea medie (diurna, lunara etc.) a elementului meteorologic si valoarea medie plurianuala a aceluiasi element, intr-un punct
Vremea Busteni-Atmosfera
invelisul de aer al Pamantului, obiectul de studii al meteorologiei. Atmosfera nu are o limita superioara precis delimitata, prezenta gazelor atmosferice constatandu-se la inaltimi de cateva mii de kilometri. Pe verticala, se deosebesc urmatoarele straturi principale ale atmosferei: troposfera - 8 - 17 km, stratosfera - de la 8 - 17 km pana la 40 km, mezosfera - de la 40 pana la 80 km, termosfera (ionosfera) - de la 80 km pana la 800-1000 km si exosfera peste 1000 km. Trecerea de la un strat la altul al atmosferei se face prin intermediul unor straturi de tranzitie numite tropopauza, stratopauza si mezopauza.
Vremea Busteni-Aversa de ploaie
precipitatii de scurta durata si adesea puternice, care cad mai ales din nori convectivi; picaturile care le compun sunt in general mari. Aversele sunt caracterizate prin inceputul si sfarsitul lor brusc, prin variatiile lor de intensitate in general mari si rapide si cel mai des, prin aspectul cerului; alternanta rapida de nori intunecati si amenintatori (Cumulonimbus) si inseninari de scurta durata.
Vremea Busteni-Barometru
instrument destinat masurarii presiunii atmosferice; in general barometrele sunt construite dupa doua principii: principiul variatiei inaltimii unei coloane de mercur si principiul deformarii unei capsule aneroide.
Bruma
depunere de gheata cu aspect cristalin, care ia in cele mai multe cazuri forma de coaja, de ace, de pene. Acest hidrometeor se formeaza intr-un mod analog cu roua, dar la temperaturi mai coborite de 0 grade C.
Burnita
precipitatii atmosferice sub forma de picaturi foarte mici de apa (cu diametrul mai mic de 0.5 mm) care cad din norii formati in interiorul maselor de aer, de obicei nori Stratus, mai rar Stratocumulus si chiar din ceata. Picaturile de burnita sunt foarte dese si foarte lent, incat par a fi suspendate in aer. Ele se formeaza direct prin unirea picaturilor de apa din nori, fara o trece prin faza solida.
Camp baric
distributie spatiala a presiunii atmosferice. Campul baric este un camp scalar care se caracterizeaza printr-un sistem de suprafete de egala presiune (izobarice). Campul baric se reprezinta la sol prin izobare, iar la inaltimi prin izohipse.
Cantitate de precipitatii
grosimea stratului de apa provenit din precipitatiile solide sau lichide cazute intr-un interval de timp oarecare. Cantitatea de precipitatii se masoara cu pluviometrul si se exprima in milimetri strat de apa.
Ceata
picaturi foarte mici de apa suspendate in atmosfera, care reduc in general vizibilitatea orizontala, la suprafata Pamantului, la mai putin de 1 km.
Chiciura

cristale de gheata, albe, faramicioase, asemanatoare cu zapada, care se formeaza cu precadere pe ramuri, pe conductori, pe colturile si muchiile obiectelor, de obicei pe timp geros, in prezenta cetii si a vantului slab.